Iubirea l(n)e e echivocă

Mestec alene scrisorile ce-mi trimiţi
Pe mesageri zburători, ascunşi în poduri de lifturi
Eructez întuneric atunci când mă minţi
Şi când emiţi tandreţe, simt ale genelor mele drifturi

Te învârt în palme, te propulsez de pe tălpile goale
Spre stratul de aer nepoluat de comun, cu râs neprefăcut
Mă buclezi între colţurile stelei formate de ale tale
Frenetice artere, şi-n jar intern coci dorul meu crud

Ne ameţim cu eterică, îmbătătoare părere de mult
Ne odihnim zâmbetele tâmpe în masajul apăsat
Al unghiilor pătrunse în paralizatul tumult
De aparţinere amoroasă, de afirmaţia ”te-am visat…”

Uşor, greu, afară, înăuntru, pulsăm de senzualitate
Psihotică în gândul de posesiune reciprocă
Îi acuzăm cu voci certe de prostie şi nedreptate
Când cu degetul ne arată urlând ”iubirea le e echivocă!”

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s