Am văzut iubirea?

Am văzut un piersic tânăr, subţire
Care a rodit atâtea dulci comori
Încât ramurile i s-au aplecat, umile,
Sub greutatea poverii. Ştiu, poţi să dori
Atunci când zvâcneşti în dorinţa de împlinire
A destinului tău simplu, o dăruire
Consacrată sieşi şi posterităţii.

Am văzut suflete sfârtecate în gheara nedreptăţii
Vieții, supuse hazardului sau planului zeităţii
Nevăzute, dar pictate-n chip de mamifer
Şi cu ruşinea goliciunii umane
Acoperită în roşii şi albastre veşminte:
Roşu ca focul iadului, albastru ca seninul cer?
La baza piramidei cuvintelor goale
Sau pline mereu sălăşluieşte sfidătorul „sper”.

Am văzut un câine uitând firimiturile
Şi cufundându-se în neobservare
Atunci când vrăbiile îşi umpleau gurile
Cu resturile mesei lui, păsări uşoare care
Pe oala lui cu apă poposeau din însetare
Care răzbate dincolo de instinctul de apărare.
Suflete care ar fi încăput toate
În palma unui om în toată firea.
Libere să se înalţe în zbor, săgeţi în cădere lansate
De instincte pure, nu patimi. Am văzut iubirea?

The photo’s source

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s